„Cine ştie de ce privesc în gol? Poate îmi amintesc sau poate presimt durerea vieţii care cere să fie vieţuită toată. – Mircea Eliade“

Am crescut

de

 

Hello, how are you?

Eu??

Am crescut, cu fiecare indoiala si ratacire, cu fiecare dorinta inganata doar in gand, cu fiecare capriciu cu care m-ati lovit direct in inima, cu fiecare moft pe care a trebuit sa il anihilez ca pe o otrava lenta…

Am crescut, cu fiecare lacrima cu care mi-am udat radacinile mancate de indoieli, cu fiecare zbatere cu care m-am scuturat de promisiunile voastre incalcate, de vorbele mincinoase aruncate la intamplare in fraze second hand …

Am crescut, cu fiecare iarna in care mi-am incalzit degeraturile cu vise de primavara, cu fiecare vara pe care am lasat-o in urma, incarcata cu sarea atator mari, ce mi-au scrijelit amintiri tot atat de adanci ca si strafundurile lor intunecate, pentru totdeauna…

Am crescut, cu fiecare piatra pe care am invatat sa o zidesc intre mine si voi, cu fiecare zid pe care l-am cladit ca sa nu va mai simt suflarea rece si indiferenta, cu fiecare fereastra pe care am spart-o apoi, ca sa ma arunc in alte brate ce scrijeleau piatra vie ridicata de mine…

Am crescut, inventand pentru fiecare dintre voi povesti frumoase, mai presus de tot ce ati trait sau ati visat ca veti trai, inlesnindu-va apoi fuga de mine si de voi, croindu-va poteci doar dus, fara cale de intoarcere…

Am crescut, invatand sa ma imprietenesc cu depresiile, cu demonii anxietatii, reusind sa rad langa zambetele voastre false, sa va privesc neclintita privirile golite de dragoste, sa va iert trufia cu care trantiti usile pe care altadata ati intrat umili si nerabdatori…

Am crescut, iubind, suferind, iertand, aducandu-mi aminte.

Am crescut, …

Hello, how are you? It’s so typical of me to talk about myself …

Hello from the other side

Tag-uri:
· · · · · · · · ·
Categorii:
Fără categorie

Lasă un comentariu:

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Menu Title